Arhidiaconul Arsenie Giurgea

Ai putea spune despre parintele Arsenie, ca a fost ca si o floare rara care o ingrijesti cu multa  luare aminte... o rasadesti, o uzi, o plivesti, ii tai mladitele vestede. ii pui ingrasamant si cand infloreste si te bucuri de ea din plin... moare... Nu este asa ! Nu poate fi asa cu parintele, el n-a murit, ci doarme, el se odihneste dupa atata timp de neodihna si de boala, el se bucura cu ingerii in ceruri, slujeste acum la tronul celui Prea Inalt, s-a intalnit cu pr. Casian si cu toti vietuitorii Crasnei, cu pr. Arsenie Praja, cu pr.  Ghedeon... cu toti cei dragi ai nostri, parinti si frati... mii de pelerini l-au ascultat... cu sfintia sa, slujba avea alta tinuta, alta vestimentatie, alta traire. Cred lui Dumnezeu ca atatia oameni s-au putut mantui langa acest om ascultandu-i glasul, ascultandu-i cantarea... mai avem un rugator... prea tanar, dar sigur, sigur placut lui Dumnezeu. Este o vorba din batriani: ce-i frumos si lui Dumnezeu ii place, acest om i-a placut si-i place, dar nu poti sa nu versi lacrimi... nu poti... nu e firesc si cred ca orice om de buna credinta ar putea fi in asentimentul meu. Scriu in numele atator zeci, poate sute de pelerini din Cluj-Napoca, care s-au indulcit de glasul ingeresc al parintelui, daca un pacat s-a iertat candva unui suflet, pocainta noastra are nevoie de un suport, uneorI o bata, alteori un bici, dar si de o voce calda dumnezeiasca. Daca eu am renascut ca din cenusa, pricina de mantuire este si rugaciunea sfintiei sale. El nu canta, el se ruga cantand, psalmodiind. Cantarea sfintiei sale se inalta odata cu rugaciunea lui la cer...  Sa fiti fericiti voi parinti si toti cei dragi ai lui ca ati dat Domnului ce era mai scump si mai frumos pentru lume, ati dat Domnului lumina ochilor vostrii, ati dat Domnului parga voastra, nu va va lasa sa pieriti in lacrimi si-n durere, ci se va asterne o pace si o liniste sufleteasca... pentru ca acest fiu al vostru s-a inaltat de pe pamant la cer si de la moarte la viata...



Sa nu ne uiti parinte... noi iti pastram vie amintirea si ne rugam pentru sufletul sfintiei tale..
O lacrima si-o floare,
 Peste mormantul tau, 
Aducere aminte, 
De dulce glasul tau. 
O ruga spusa-n treacat 
 Prin curtea manastirii, 
 O lacrima curata,
Pe calea mantuirii...